Românii, prin personalitățile lor culturale au fost întotdeauna conștienți de existența conaționalilor aflați dincolo de hotarele istorice ale statelor în care locuiau. Pâna în primele decenii ale sec. al XIX-lea referințele la românii de pretutindeni sunt puține. Excepțiile privesc , în primul rând, cele trei țări romanesti : Moldova, Țara Românească și Transilvania. Sentimentul împărtășit de apartenență nu a scăpat nici atenției străinilor. Patriarhul Chiril Lukaris al Constantinopolului ( 1572-1638 ) vorbește într-o epistoăa adresată principelui transilvan Gavril Bethlen despre „…legătura de sânge și de iubire care, deși într-ascuns, dar în felul cel mai strâns leagă românii…” De aceea „descoperirea” despre care vorbim a însemnat , mai ales, o „re-descoperire”, din perspectiva comunității de origine si limbă, iar, mai târziu, a conștiinței de neam. Încercăm, de fapt, să răspundem la o întrebare simplă: când și cum a descoperit România colectivitățile românesti din afara granițelor sale ?
Prin Legea nr. 299/2007 PARLAMENTUL ROMÂNIEI a instituit ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI consfințind astfel apartenența românilor din afara granițelor actuale la viața poporului român, ca parte integrantă a acestuia. Prin Legea nr. 101/2015 s-a stabilit ca această zi națională să fie sărbătorită in ultima duminică a lunii mai.
Românii care înconjoară România, în mare parte autohtoni în spațiile pe care le locuiesc, reprezintă comunitățile istorice, rămășițe ale evenimentelor istorice , mai vechi sau mai noi. Ei aparțin filonului lingvistic, cultural si spiritual românesc. Sunt purtătorii firești ai tradițiilor naționale, deși, uneori, preferăm să nu vorbim despre ei. Nu evidențiăm, îndeajuns, continuitatea lor de locuire și reziliența identitară, mai ales că unele din aceste comunități sunt deseori supuse deznaționalizării și politicilor de „metisare” culturală și mai ales lingvistică, promovate în unele dintre statele gazdă. Alte comunități de români – raspândite, practic în toată lumea – sunt colectivități de emigrație sau migrație economică recentă – adeseori caracterizați ca „diaspora”. Nu trebuie să uităm nici contribuția nemijlocită pe care o au la dezvoltarea țării, sumele mari de bani cu care alimentează dezvoltarea noastră economică. Plecați din țară sunt , în continuare, o prezență benefică în viata noastră socială.
De aceea, ZIUA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI este o invitație să ne aplecăm asupra problemelor lor, să-i ascultam , încercând să le acordăm sprijinul de care au nevoie, valorificând , în același timp, uriașul lor potențial uman. Fiecare dintre noi putem astfel să contribuim la consolidarea coeziunii noastre culturale, susținând sentimentul real de solidaritate și unitate națională.
Institutul „Frații Golescu” pentru relații cu românii din străinătate
