Vă invităm Joi, 19 Aprilie 2012, ora 18:00 la Clubul Țăranului pentru a participa la vernisajul expoziției de fotografii Basarabia Istorică –Cetatea Hotin și Cetatea Albă, expoziție realizată deValentin Eliseu și Iulia Modiga.
Expoziția este un proiect Acțiunea 2012
Invitații vernisajului:
Dr. Dorin Lozovanu – Chișinău
Prof. Constantin Bulgaru – Reni
George Damian – București
Dr. Robert Stanciugel – București
Vernisajul este urmat de prezentarea Colecției Dacian Dumitrescu:
Presa unionistă din Basarabia (1917-1918): Ziarele epocii
ISTORIE IN FORMAT sms… 200 DE ANI DE LA ANEXAREA BASARABIEI
Importante simboluri ale românităţii şi puncte strategice la extremităţile nordică şi sudică a hotarului estic al statului medieval Moldova, cetăţile Hotin şi Cetatea Albă au avut un rol important la edificarea identităţi teritoriale romanesti.
Având rol iniţial de apărare şi adăpost, acestea s-au transformat în importante centre urbane, economice şi politice, unde au avut loc diverse interferenţe etnice, culturale şi comerciale.
Cetatea Hotin este cunoscută încă din sec. XIII, dar forma actuală a căpătat-o treptat, prin contribuţiile aduse de domnitorii Moldovei, precum şi importantele influenţele din perioadele de dominaţie ale polonezilor şi turcilor, servind mereu ca un centru strategic important al întregii regiuni. Pana in anul 1711 este condusa si administrata de parcalabi aflati in ascultarea Domnului Moldovei. Intre 1711 – 1806 cetatea se afla sub controlul Imperiului Otoman care organizeaza aici o raia. Intre 1806 – 1918 Hotinul intra in componenta Imperiului Tarist. In perioadele 1918 – 1940 si respectiv 1941 – 1944 Cetatea se intoarcela Regatul Romaniei. După anexarea Basarabieila Imperiul Rus în 1812, cetatea Hotin îşi pierde importanţa de odinioară, perindându-se până în prezent sub stăpânirea mai multor autorităţi, care au încercat să răstălmăcească şi trecutul istoric.
Pe lângă faptul că a fost considerată mult timp cea mai importantă cetate a Moldovei, situată la o adevărată răscruce de drumuri şi civilizaţii ( „Iar cine va duce dara cai si iepe la Camenita, acela va da la Hotin ce ar fi avut sa dea la Cernauti…– Privilegiul lui Alexandru cel Bun pentru negustorii din Livov, 1408 )Cetatea Hotinului a dobindit această calitate şi prin arhitectura sa inedită prin influenţele central-europene combinate cu cele româneşti.
Amplasată la vărsarea fluviului Nistru în Marea Neagră, Cetatea Albă a fost atestată încă din antichitate cu denumiri precum Tyras, Albi Castri, Citta Alba, Belgorod, Asprokastron, Moncastron, Akkerman. Situl acestei cetăţi a adăpostit toate neamurile posibile care s-au perindat în acest spaţiu: traci, greci ( grecii din Milet sunt cei care in secolul 5 i.H. fondeaza Tyrasul – Ofiussa ) daci, sciţi, romani (incep cucerirea in 57 d.H.) huni (care devasteaza intregul tinut in jurul anului 375), alani, bizantini (dupa anul 545), slavi, venetieni, genovezi ( in 1315 acestia aveau deja infiintate aici avanposturile comerciale), români moldoveni (catre 1359 Cetatea Alba devine parte a Moldovei, Alexandru Cel Bun ingijindu-se indeaproape de consolidarea cetatii si asumandu-si, cu mari beneficii economice, rolul de suveran protector), tătari, turci (1484 – 1812), ruşi (1812 – 1918). Populatia romaneasca a continuat sa locuiasca regiunea, indiferent de prezenta temporara a noilor veniti, pana la revenirea tinutului in cadrul Regatului Romaniei.
Pe data de 2 august 1940, cinci saptamani dupa Ultimatum, Sovietul Suprem al URSS, calauzit de „principiul dezvoltarii libere a nationalitatilor” a adoptat legea „cu privire la formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti”, venind astfel … „in intimpinarea oamenilor muncii din Basarabia” . Judetele nordice si sudice nu sunt insa alocate noii „republici”, ci sunt rupte de restul Basarabiei. Cetatea Hotin si Cetatea Alba devin parte ale Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene. In perioada celui de-al doilea razboi mondial (1941-1944) cetatile istorice se intorc regatului roman, pentru ca la terminarea razboiului si victoria URSS sa fie incorporate RSSU. In felul acesta unul din cele trei imperii cu care geografia ne-a impovarat destinul istoric (Imperiul Tarist si apoi Sovietic) devine stapanul cetatilor de miazanoapte si de miazazi. In anul 1991 cand vecinii ucrainieni dobandesc independenta statala cele doua cetati raman in componenta noului stat, urmand intocmai „croiala” frontierelor decisa de Iosif Visarionovici Stalin, incuviintata prin pactul Molotov-Ribbentrop si agreata de „prietenul de-o vara”, Adolf Hitler.
–––––––––––––––
Iulia Modiga a absolvit programul de master Antropologie şi Dezvoltarea Comunitară din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti. Lucrează ca asistent-cercetător la Biblioteca Metropolitană Bucureşti şi este redactor-asociat al Revistei la Plic, publicaţie de artă, literatură şi atitudine din Republica Moldova. Manifestându-şi interesul pentru domeniile geopolitică şi antropologie vizuală, şi-a propus studierea comunităţilor româneşti din jurul graniţelor. Pe fondul curiozităţii sociologice, a întreprins şi o incursiune în partea sud-vestică a Ucrainei, cunoscută drept zona Bugeacului, unde a descoperit ,,istoria încremenită”, inclusiv prin dăinuirea Cetăţii Albe, care reprezintă un simbol al istoriei acestor meleaguri.
Valentin Eliseu, autodefinit drept “fotograf din placere şi din întamplare” este de profesie grafician şi activeaza ca realizator de filme de desene animate şi director de animaţie. Cu o cariera de peste 30 de ani în cinematografie, a participat la realizarea a mai mult de 250 de filme de animatie clasica de scurt si lung metraj.
In ultimii ani a colaborat exclusiv cu case de productie de film din Franta, Spania, Anglia, Danemarca şi Germania. A organizat un master-class de desen animat tradiţional în cadrul Festivalului Internaţional de Animaţie „ANIMEST”care se organizeaza anual în Bucureşti.
După o lungă perioadă în care a locuit şi activat în afara ţării, se repatriază şi iniţiază primul curs de animaţie de nivel profesionist organizat în România, în ultimii 20 de ani.
Deţine câteva premii pentru animaţie, obţinute în Spania, Egipt şi România. Este membru titular al Uniunii Cineaştilor din România şi al Societăţii Dacin-SARA.