Deja de peste 10 ani, în Ungaria se poate obtine atestat de stat din douã limbi române: din limba românã standard si din limba bãiasã. Este vorba despre aceeasi limbã cu putine diferente gramaticale. Prima, mai modernã, ultima, mai arhaicã. Cam asa cum este graiul din Micherechi, Chitighaz sau Cenadul Unguresc. Actualitatea subiectului o dã recenta aparitie a programei-cadru pentru scolile de nationalitate, printre care si pentru limba bãiasã (sau beiasã, cum se spune în Ungaria).
Diferenta între programele-cadru pentru români si pentru bãiesi este cã elevii români învatã limba românã standard si creatiile literaturii române (din România si foarte putine creatii ale scriitorilor români din Ungaria), iar elevii bãiesi învatã numai sã vorbeascã bãieseste, sã scrie bãieseste (vorbe românesti scrise cu literele abecedarului unguresc, pãstrând totusi literele „ã” si „î”) si sã cunoascã operele scriitorilor, poetilor bãiesi din Ungaria. Pânã în anul 1990, limba bãiesilor din Ungaria nu avea o variantã scrisã, ea era doar vorbitã în satele de bãiesi, standardizarea ei a început dupã schimbarea de sistem, când Guvernul de la Budapesta a acordat bani si a creat institutii speciale pentru „facerea” acestei limbi noi.
Ungurii sustin: „bãiesii nu înteleg limba românã standard”. Nu stim dacã politicienii sau lingvistii din Ungaria au cerut înainte de standardizarea limbii bãiase si pãrerea Academiei Române sau a lingvistilor din România. Avem o presimtire. Cã nu. Cã nici prin cap nu le-a trecut. Acum câtiva ani, am avut ocazia sã-i iau un interviu unei colege, tot jurnalistã, de origine bãiasã. Ne-am înteles perfect. Un singur cuvânt m-a pus pe gânduri, dar din context repede mi-am dat seama despre ce este vorba. Vorba si la bãiesi este tot vorbã, dar ei la vorbire zic „szfãt(ij)estyé”, adicã sfãtuieste.
Ca româncã nãscutã în Ungaria, la Micherechi, când am ajuns prima datã în Moldova sau în Banat, cu nimic nu am înteles mai bine graiul vorbit acolo decât cum m-am înteles cu colega mea bãiasã. Poate chiar mai greu. Dar cine sunt bãiesii si de ce este limba vorbitã de ei româna?
Bãiesii sunt un grup de tigani care trãiesc, în primul rând, în sudul Transdanubiei (Dincolo de Dunãre), si care, se presupune cã s-au stabilit în acele zone pe la sfârsitul secolului al 19-lea, venind din România. Limba bãiasã este o românã arhaicã, pãstratã într-o formã originalã dinainte de reforma limbii române. Bãiesii nu se declarã, nu se simt români, ci îsi spun tigani. Am vãzut odatã un filmulet, realizat la o grãdinitã unde majoritatea copiilor veneau din familii bãiese. Se vorbea mai bine româneste (educatoarea zicea cã ea vorbeste bãieseste) decât în grãdinitele noastre, ale românilor din Ungaria. (Nu dau nume de localitãti, pentru cã oricum si fãrã asta o sã vrea unii sã mã ardã pe rug.) La „ovoda” copiilor bãiesi eu, cu româna mea, am înteles perfect ce se vorbeste acolo. Vã rog sã verificati si dumneavoastrã dacã întelegeti limba bãiasã, prin primul vers al Imnului bãiesilor, asa cum este el transcris în manualul de limbã bãiasã: „Pãdure vergyé, pãdure vergyé,/ Nuroku vinyé, nuroku merzsjé,/ Gîndu bátyé bubujestyé,/ Lume, cárá misjunyestyé” (sau mai pe româneste: „Pãdurè vèrde, pãdurè vèrde,/ Nurocu vine, nurocu mèrge,/ Gându bate, bubuièste,/ Lumè, cara minsunèste”). Vã puteti convinge singuri cã între cele douã limbi cât de minime sunt diferentele. Cam la fel ca între limba românã standard si româna vorbitã de românii (vlahii) din Valea Timocului sau românii din Maramures sau românii din Bucovina.
Dacã toti lingvistii din tãrile Europei, în care trãiesc oameni vorbitori de limbã românã, s-ar apuca sã facã gramatici si sã creeze limbi noi, dupã bunul lor plac, câte limbi române ar exista în lume? Bunã dimineata, Academie Românã! Pânã nu va deveni si vlaha sau bucovineana o limbã separatã, standardizatã, cu acte în regulã. Cã limba moldoveneascã si limba bãiasã existã deja…
Editorial de Eva Iova Simon, Foaia Româneasca
Sursa: Romanian Global News